Firea omenească
Sub umbra cerului înalt
Sub pleoapa norului ce plînge
Sub tot ce este-n lung şi-n nalt
Sub tot încerc a mă ascunde
Mă-mbrac cu haina nopţii iar
Îmi pun căciula libertăţii
Primesc tot ce se dă în dar
Sunt un adept impurităţii
Stric peste tot pe unde calc
Întorc pe dos unde rămîn
Nu vreau mai mult nimic să fac
Şi pocăinţa mi-o amîn.
Комментариев нет:
Отправить комментарий