Trezit din visul cel frumos
22:00, 28.09.2011воскресенье, 29 января 2012 г.
Ce-mi trebuieşte mie, lume?!
Ce-mi trebuieşte mie, lume?!
Ce-mi trebuieşte mie, lume?!
Dacă eu totul am în cer.
Comori măreţe şi un nume
Nu ca aici, doar un ungher.
Ce-mi trebuieşte mie, lume?!
Mai mult decit ce am acum,
Cunună cum nu e pe lume ...
Aici, atît doar – nume bun.
Ce-mi trebuieşte mie, lume?!
Viaţă am deja din plin.
Mi-a dat Isus, ce bucurie.
Aici cu gîndul doar mă-alin.
Ce-mi trebuieşte mie, lume?!
Şi ce-mi mai poţi acum tu da?
Cînd tot ce ai e-al lui Isus,
Şi El e moştenirea mea!!!
18.06.2011, 13:45 Unde vei merge?
Unde vei merge?
Vor trece anii, multe s-or schimba,
Încărunţit vei merge-n toamna vieţii.
Eşti conştient că pleci, în ridul feţei
Îţi vezi trecutul fără voia ta.
Din zbuciumul ce l-ai avut în urmă
Pe cînd puterea îţi dicta viaţa
Ai înţeles că n-a rămas nimic, doar viaţa
Şi timpul care tot din ea-ţi mai fură.
Popas în alergarea-ţi ai avut puţin
Mai multe-au fost durerea şi necazul.
Acuma cred că poate nici nu-i cazul
Să-ncerc să-ţi spun că-aici eşti un străin.
Dar mult mai mult un gînd te roade
Acum cînd viaţa-ţi merge spre apus
Unde vei merge, jos sau sus
Cînd vei sfîrşi viaţa prin moarte?
30.05.2011, 18:00 Unde grăbeşti?
Unde grăbeşti?
Din alergarea-mi fără capăt
Opritum-am puţin în drum.
Îmi adie uşor o şoaptă:
Unde grăbeşti străine-acum?
Am stat şi m-am gîndit aşa
O vreme bună şi mi-am zis:
Nu ştiu, dar cred că e ceva.
Şi-am zis: merg înspre Paradis!
Şi m-am pornit din nou să-alerg
Dar gîndul tot mă frămînta.
Din tot ce fac, ce-o să aleg
Şi ce va fi cu viaţa mea?
Doar nu degeaba mi-a şoptit
Cu-a vîntului simplă-adiere:
Eşti omule aici robit,
Şi unde mergi e doar părere.
În suflet îşi făcuse loc
Un firicel micuţ de teamă.
Mi-am dat seama, merg în foc!
Dar şoapta iar: Isus te cheamă.
Vino acum, nu amîna.
Predăţi viaţa. – El mi-a zis.
Mergi pe pămînt pe calea Mea
Şi vei ajunge-n Paradis!
30.05.2011, 00:20Nu lumea
Nu lumea
Nu lumea-n moartea Lui e vinovată
Ci noi, acei ce ne numim creştini
Acei care am spus cîndva, odată:
“Isuse scump, noi tare Te iubim.”
Nu lumea L-a trimes la răstignire
Ci noi, acei ce ne numim creştini
Acei ce-avut-am parte de iubire
Cînd am pornit prin viaţă pelerini.
Nu lumea L-a scuipat pe El în faţă
Ci noi, acei ce ne numim creştini
Acei care-am primit o nouă viaţă
Pe vremea cînd eram încă străini.
Nu lumea-L răstigneşte azi pe
Domnul
Ci noi, acei ce ne numim creştini
Prin viaţa noastră, fapte, somnul
Cu toată viaţa, noi Îl răstignim.
21.08.2010, 18:30
Cred oameni buni
Cred oameni buni
Tăcut în suflet mai mult decît par
Şi nu pentru că n-aş putea vorbi
Mai mult decît atît, ar fi-n zadar
Fără folos, chiar de nu m-aş opri.
Păcat să-arunc în vînt aceste vorbe
Lîngă urechea care e de formă
La fel cum aş vorbi cu o statuie
Ce-şi are urechea enormă.
Mai las cum zice lumea, de la mine
Căci toată viaţa am pierdut şi
pierd
Şi nu mă tem să zic că mi-e ruşine
Că trag nădejde şi încă mai cred.
Cred oameni buni că într-o zi, aşa
Va fi folos din ce aici am scris
Mai cred că-atunci cînd vă voi întreba
Veţi spune-n glas:
“Mai taci din gură-am auzit ce-ai
zis.”
15.08.2010, 15:30Cînd plînge inima
Cînd plînge inima
Las lacrima să curgă-n voie
Să tragă-o brazdă pe al meu obraz
Să o opresc din drum nu e nevoie
Şi piedică nu-i pun nici într-un caz.
Cînd plînge sufletul, îl las să
plîngă
Să-şi depene în glas durerea lui
Îl las atîta timp, cît vrea el,
să-i ajungă
Şi nu ascult părerea nimănui.
Las lacrima să curgă-n voie
Să cureţe cu apa ei sufletul meu
Cred că soluţie mai bună nu e
Şi vine cred eu, de la Dumnezeu.
02.08.2010, 10:30
суббота, 28 января 2012 г.
Banalităţi reale
Banalităţi reale
Credinţă noi avem numai atît
Cît auzim, vedem şi pipăim,
Putem realiza, nu mult, cît cît
Atît doar cît putem să lămurim.
De dragoste nu mai vorbesc deloc
Iubim şi noi pe cei ce ne iubesc
Şi dacă nu-i aşa, urîm pe loc.
Urîm pînă la moarte. E firesc.
Să spun ceva mai mult de siguranţă
Mă tem că pot să fiu neînţeles
Ea nu există-o poţi citi pe faţă
Şi dacă e, e doar pe interes.
20.08.2010, 15:20
Cîntăreţul
Cîntăreţul
Un prinţ vioi, cu moţ în frunte
Celebru în a sa menire
Stă să descînte-un braţ de munte
Cu tot cu-ntreaga lui oştire.
Sa apucat din zori să-azvîrle
Pe portativul cerului
Teancuri întregi de note pline
Şi-un braţ de nişte scurtături.
Spune că e maestru-n arte
Şi cu glasul lui strident
Un cuvînt citea din carte
După orice fragment.
Apoi de pe un crac pe altul
Tot sări pînă pe-un pod
Şi nu că nu-l aude satul
Dar: ”Vreau să fiu lîngă norod!”
Aşa se-ntîmplă des în viaţă
Cînd vrei să fii un om vestit
Ori spui totul ce ai pe faţă
Ori trăieşti simplu pe pămînt.
19.08.2010, 14:00Povestea dragostei
Povestea dragostei
Am căutat iubirea printre oameni
Dar n-am găsit-o căci era plecată
Să fie vorba doar de-o deplasare
Sau de o viaţă bine încurcată?
Am întrebat de ea pe la vecini
La cei în vîrstă şi de seama mea
Am fost şi-am căutat-o la străini
Dar nici acolo dînsa nu era.
Dar într-o zi pe la apus de soare
Pe cînd eram în gînduri încurcat
Mi s-a părut c-o văd în depărtare
Dar din păcate crud m-am înşelat.
Trecut-au anii pe neprins de veste
Cu mii de seri la gura călimării
Din care curs-au rîuri de poveste
Despre-o iubire-n poarta aşteptării.
Cerneală am avut şi-mi mai ramîne
Să trag condeiul de coadă pe coală
De obosesc mai las puţin pe mîine
Ca să mă-ntorc la ea ca-n prima
seară.
Căci nu mai ştiu pînă la urmă cine
Mi-a strecurat fiinţa-i printre gînduri
Mai mult decît atît, o simt cînd
vine
Şi parc-o văd cum plimbă printre rînduri.
Calcă mărunt, dar ritmic şi-apăsat
Sau trece repede prin gînduri ca fantomă
De cîte ori s-o prind am încercat
De mîna-i firavă sau măcar de formă
De fiecare dată îmi scăpa iubirea
Dar eu cu lacrima în ochi tot o aştept
Continui să pun rînduri pe hîrtie
Şi pentru ea mai bate inima în
piept.
18.08.2010
Isus mă iubeşte!
Isus mă iubeşte!
M-ai trezit dimineaţa, era prea
devreme
Nu puteam să mai dorm un minut
Încercam să aleg dintre toate,
problema
Ce de vină era, şi doar cînd am tăcut
Ai venit lîngă mine şi blînd m-ai
privit
Şi cu dragoste-n glas Tu mi-ai spus
Eu sînt Acel care mult te-a iubit,
Şi-a murit pentru tine, Eu sînt
Isus.
De multe ori am venit pe la tine
Dar erai ocupat, n-aveai timp de
pierdut
Nu aveai timp să stai de vorbă cu
Mine
Purtarea ta dragă tare mult M-a
durut.
Acum însă Tată nu m-ai judecat
A mele probleme şi gînduri de viaţă
Ai stat în tăcere şi le-ai ascultat
Şi-n ochii Tăi sinceri găsit-am
speranţă.
Apoi cu blîndeţe în glas Tu mi-ai
spus
Că la fel mă iubeşti şi la fel Îţi
sunt drag
Şi că dragostea Ta nu o ţii în
ascuns
O ridici pe redută fluturînd că un
steag.
O vreme am stat şi-am vorbit despre
multe
La urmă cu pacea ce mult mi-am
dorit
Cu liniştea dată de Tine în suflet
Cu capul pe braţele-Ţi am adormit.
Lîngă-al meu aşternut ai stat, şi-ai
vegheat
Pînă eu împlinitumi-am somnul
Apoi toată ziua cu mine-ai umblat
Şi-ai rămas lîngă mine, căci Tu
iubeşti omul.
03.08.2010, 12:50
Plouă iar pe meleagul natal
Plouă iar pe meleagul natal
S-a strîns tot cerul pe-o bucată de pămînt
Cu tot cu norii grei şi plini de
apă
Se pregătise de mult timp, într-un
cuvînt
Vremea-i a ploaie, şi ea stă
să-nceapă.
Şi nu i-a fost uşor cum mi se pare
Să umble-n toată lumea, să adune
Mulţimea cea de ape, după care
Să o răstoarne într-un loc anume.
După mult chin cu fulgere şi tunet
De pe a sale pleoape-nlăcrimate
A început în palme să adune
Strop după strop, pe care să-l împarte,
Puţin cîte puţin, sau cu grămada
Pe unde da stropi mari şi mai lenoşi
Dar vine şi mai toarnă cu găleata
Din cei mai mici, mai repezi şi
fricoşi.
Şi după ce a plîns o vreme-n voie
bună
Şi-a şters lacrima cu-n adînc
suspin
Privind în jos, a încercat să spună
Un “mulţumesc” stîlcit, şi- “o să
mai vin”.
26.07.2010,
12:08:46
Toamna
Toamna
De dimineaţă a-nceput să bată cu
putere
Să dea în frunzele care-au rămas pe
ram
Un vînt pornit din simpla adiere
Care-a-înoptat în ochiul de la
geam.
Pornit acum, în zori, ca o stihie
Să bată-n biata frunză necăjită
Care de ieri încearcă să se ţie
De casa părintească şi iubită.
Pînă la urmă a cedat se pare
Şi-acum pluteşte spre pămînt
purtată
Pe aripile vîntului de care
A fost de casa ei înstrăinată.
Ajunsă la pămînt, trîntită jos
Privi în sus căutînd cu disperare
Crenguţa care pîn-acum a fost
Tot ce-a avut în lumea asta mare.
*
* * *
*
Avem şi noi aici cîte o casă
De care mult ne leagă-n astă lume
Amintiri din cele mai frumoase
Trăite simplu sau cu-n scop anume.
Dar diferenţa dintre noi şi frunze
Dintre viaţa mea şi existenţa ei
O face locul cel din ceruri unde
Voi trăi veşnic cu părinţii mei.
25.07.2010, 19:40
четверг, 26 января 2012 г.
Liber
Liber
Sînt liber ca şi pasărea-n văzduh
Plutesc pe-ntinsul cerului imens
Curenţi de aer-n sus şi-n jos mă
duc
Şi toată-aceasta îmi pare
firesc.
Parcă n-aş fi legat de-acest pămînt
Şi-aceste retrăiri au fost mereu.
Mă bucur în tăcere că mai sînt
Şi zi şi noapte-I mulţumesc lui
Dumnezeu.
Am retrăiri din cele mai frumoase
Şi timpul parcă s-a oprit în loc.
Jos pe pămînt rămas-au zilele geroase
Şi cele petrecute lîngă foc.
Rămase tot ce m-a ţinut cîndva în
lume
Priorităţi care acum nu au putere
Şi nimeni nu mai are ce-mi mai
spune,
Şi tot ce-a fost, acum e doar părere.
Aşa aş vrea să fie-ntotdeauna
Dar se termină toate pe acest pămînt.
Mai sus de stele, soare şi de lună
Mă poartă cîte-odată cîte-un gînd.
08.02.2011, 13:45
Rugăciune pentru un păcătos
Rugăciune pentru un păcătos
Aduţi aminte Doamne sus de el
Nu îl lăsa să piară în păcate
Căci mulţi au mers pe drumul larg
la fel
Cu uşile spre inimi încuiate.
Aduţi aminte Doamne sus de el
Priveşte cum îşi face drum sub
soare
Şi a uitat că sus în cer e-un
Dumnezeu
Care-l iubeşte cu-o iubire mare
Aduţi aminte Doamne sus de el
Priveşte-n partea lui ca-n prima
dată
Ştiu că atunci, demult, era altfel
Acum îşi are viaţa încurcată.
Aduţi aminte Doamne sus de el
Ascultă-l Doamne cînd strigă spre
Tine
Arată-i Doamne că eşti Dumnezeu
Şi că trăieşte astăzi doar prin
Tine.
28.08.2010, 11:20
Vînători de vînt
Vînători de vînt
Din draga dimineaţă pînă seara
Alergi neobosit în sus şi-n jos
În fiecare zi îţi duci povara
Şi pîn-la urmă tot fără folos.
Apuci totul cu mînile-amîndouă
Aduni totul ce-ţi pare mai frumos
Visezi cu ochi deschişi la viaţă
nouă
Şi pîn-la urmă tot fără folos.
Aduci pe-altarul vremii sănătatea
Şi nu-nţelegi de ce totu-i pe dos
Încerci să faci război cu bunătatea
Şi pîn-la urmă tot fără folos.
Apoi zici că viaţa-i blestemată
Şi adevărul ăsta-i dureros
Şi iar te rogi la Preacurata
Dar pîn-la urmă tot fără folos.
Faci ce-i posibil dar, fără Hristos
Aşa îţi duci viaţa pe pămînt
Şi pîn-la urmă tot nu ai folos.
Pentru că eşti un vînător de vînt.
21.08.2010Aş vrea să fiu
Aş vrea să fiu
Aş vrea să fiu o stea pe cerul înstelat
O luminiţă mică, dar strălucitoare
Să dau din ce-i al meu la cel
înstrăinat
Să fiu îndrumător inimii călătoare
Aş vrea să fiu un înger frumos înaripat
Să zbor pe-ntinsul cerului zile şi
nopţi la rînd
Apoi să stau pe-un nor privind îngîndurat,
Privind în jos la oameni, să mă
surprind zîmbind.
Aş vrea să fiu un vultur, să mă
ridic în ‘nalt
Purtat fiind de aripile vîntului
puternic
În liniştea de sus, spre cerul de
smarald
Acolo unde nu există întunerec.
Aş vrea să fiu un rîu, ce-şi are începutul
În vîrful munţilor; curat şi
cristalin
Să curg zglobiu la vale, să
roscolesc pămîntul
Şi inima-nsetată cu apă s-o alin.
Aş vrea să fiu un gînd din cele mai
senine
Fiind condus de pace şi dragostea
dintîi
Aş vrea ca răul lumii să-l pot
preface-n bine
Şi unde nu m-aş duce, să-mi spună:
“Mai rămîi.”
20.08.2010, 9:20
среда, 25 января 2012 г.
Pocăinţa
Cu inima-mi cînd Dumnezeu lucra
Tot cerul şi-a ţinut suflarea
Aşteptîndu-mi pocăinţa.
Pentru un om prea păcătos
Luptau duhuri cu îngerii
Lupta Satan, lupta Hristos.
Şi rana-adîncă sîngera
Durerea-mi umplea sufletul
Tînjea după iertarea Ta.
Şi-o sete-adîncă după Dumnezeu
Satan deja pierdea puterea
Şi tronul din sufletul meu.
04.09.2009, 8:00
Gîndul amintirii
Cînd tot ce-a fost rămas e în
trecut
Din cînd în cînd străpunge bolta
amintirii
Cîte un gînd timid, şi-apoi pleacă
tăcut.
Ca peste-un timp să vină înapoi
Pe-acelaşi drum să meargă, să
străbată
Aceleaşi amintiri trecute, şi apoi.
Mă lasă singur iarăşi pentru-un
timp
Dar eu aştept şi cred c-o să mai
treacă
De multe, multe ori la rînd.
Cînd tu din nou la mine vei veni
Să mergem împreună, să străbatem
Acele bolţi întinse de-amintiri …
05.01.2010,
23:10
Isus
Cu crucea pe umăr, cu capul plecat,
Cu faţa murdară de sînge şi colb,
Cu hainele zdrenţe şi trupul brăzdat
Trece prin piaţa cetăţii un om.
Şi cu disperare priveşte în jur
Se-agaţă de viaţă şi ultima clipă
Bătătorind pietrele de pe drum.
Mulţimea ce moartea Stapînului vrea
Ce rîde şi strigă, dar El pe carare
Cu crucea în spate ce este prea
grea.
În sufletul Lui se dezlănţuie lupta
Ar vrea să azvîrle crucea în bezna
Şi n-ar mai avea de luptat cu
ispita.
Şi glasul prorocului se-aude vădit
O lume întreagă te vrea, te doreşte
Pe crucea Golgotei să fii răstignit.
Te vrea nu din dragoste, nici din
iubire.
Te vrea din plăcerea de-a fi răstignit
Şi nu e nimeni să-I aline durerea
Şi Tatăl din ceruri L-a părăsit.
Dat la o parte de lumea de azi
Dar El, Dumnezeu, cu o dragoste
enormă
Cînd vii la El nu te lasă să cazi.
18.08.2008, Tătăreşti
Recunoştinţă
Şi am rămas aici prea multă vreme,
Am meditat, încerc să-alung
Gînduri şi nori plini cu probleme
Ce-am vrut să-Ţi spun de la-nceput
Şi n-am să las, şi n-am să-ascult
Ce-mi spune lumea, ba mai mult
Ştiind că-s inspirat de Tine …
Eu Te iubesc prea mult Isus
Că sînt iubit aşa cum sunt de Tine
Să-ţi spun Isus cît de mult Te iubesc
Dar pîn-la urmă cred că nu-i nevoie
Tu toate ştii Tată ceresc.
10.06.2009, 13:20Eu mai am timp
Nu mă grăbesc, lăsaţi-mă în voie
Atîta timp cît conştiinţa-mi tace
Nu văd în Domnul Isus nevoie.
Şi am în cap mulţimi de planuri
bune
Atîta timp cît nu se rupe aţa
Vreau să trăiesc, să-mi fac aici un
nume
Nu te băga în viaţa mea, n-am chef
Nu vreau să mă gîndesc că mor
degrabă
Atîta timp cît bate inima în piept.
Vezi, sunt acum abia la început de
drum
Îmi stă în faţă viaţa, şi eu sînt
omul
Acel ce-o va trăi aici şi-acum.
Şi-mi pare rău că totuşi sînt mai
mulţi
Decît acei ce şi-au plecat
genunchii
Şi Îl slujesc cu rîvnă pe Isus.
15.12.2009, 00:05
Monologul conştiinţei
Într-o dimineaţă eram la serviciu, numai primisem schimbul. Dumnezeu mi-a vorbit direct. Am luat stiloul şi foaia şi am scris gîndurile care mă năvăleau de sus ca o ploaie abundentă. Deşi mă vedeam pe mine în aceste rînduri, nu pute-am să fac nimic altceva decît să continui să primesc mustrarea divină. ... Noi, oamenii, de fiecare dată cînd facem cîte ceva care este contrar conştiinţei noastre, ea începe să ne mustre. Şi de multe ori, în loc să ne oprim, noi încercăm să o îmblînzim sau să ne îndreptăţim în faţa ei ...
Monologul conştiinţei
Nu îmi zîmbi în văzul tuturor,
Nu încerca să-arăţi că ţii la mine.
Şi nu o face doar de dragul lor.
Ce sa-ntîmplat cu viaţa ta creştine?
Nu mă-nvăţa ce singur nu aplici.
Nu-mi spune-n vorbe de a ta credinţă.
Eşti păcătos, o ştii şi tu, ce zici?
Mai bine vii la El cu pocăinţă?!
Nu îmi zîmbi ca omul cel făţarnic,
O ştii doar că o faci din interes.
Nu-mi arăta că eşti din fire darnic
Cînd ştii şi tu că nu tu ai ales.
Nu mă-nvăţa cum să-i iubesc pe oameni,
Pe cine să-l cuprind şi să-l sărut,
Cînd să mă rog sau cînd pot spune: “Doamne”,
În ritm vioi sau liniştit să-I cînt.
Nu mă impune sa merg după tine,
O ştii şi singur că nu am s-o fac.
Isus e călăuza mea creştine.
Cînd o să-mi spună El, eu am să tac.
Nu îmi zîmbi cum o fac fariseii
Dar să fiu sincer eşti unul model,
Poţi să te iei de mînă cu ateii
Şi să porneşti chiar de acum spre cer.
Nu mă privi parcă nu m-ai cunoaşte
Sau nu ai înţelege ce am scris.
Te vrea păcatul, dragă, şi te paşte.
Eu te ascult atent, mai ai ceva de zis?
16.05.2010, 7:20 Fidesco
Monologul conştiinţei
Nu îmi zîmbi în văzul tuturor,
Nu încerca să-arăţi că ţii la mine.
Şi nu o face doar de dragul lor.
Ce sa-ntîmplat cu viaţa ta creştine?
Nu mă-nvăţa ce singur nu aplici.
Nu-mi spune-n vorbe de a ta credinţă.
Eşti păcătos, o ştii şi tu, ce zici?
Mai bine vii la El cu pocăinţă?!
Nu îmi zîmbi ca omul cel făţarnic,
O ştii doar că o faci din interes.
Nu-mi arăta că eşti din fire darnic
Cînd ştii şi tu că nu tu ai ales.
Nu mă-nvăţa cum să-i iubesc pe oameni,
Pe cine să-l cuprind şi să-l sărut,
Cînd să mă rog sau cînd pot spune: “Doamne”,
În ritm vioi sau liniştit să-I cînt.
Nu mă impune sa merg după tine,
O ştii şi singur că nu am s-o fac.
Isus e călăuza mea creştine.
Cînd o să-mi spună El, eu am să tac.
Nu îmi zîmbi cum o fac fariseii
Dar să fiu sincer eşti unul model,
Poţi să te iei de mînă cu ateii
Şi să porneşti chiar de acum spre cer.
Nu mă privi parcă nu m-ai cunoaşte
Sau nu ai înţelege ce am scris.
Te vrea păcatul, dragă, şi te paşte.
Eu te ascult atent, mai ai ceva de zis?
16.05.2010, 7:20 Fidesco
Подписаться на:
Сообщения (Atom)