Viaţa de creştin

Viaţa  de  creştin

Cînd faci ceva, să faci ca pentru Domnul.

Nu pentru tine şi cîştig mîrşav

Ci fă din dragoste chiar dacă gratis,

Ajută-l pe sărac şi pe cel slab.

Cînd dai ceva, să dai cu mîna largă,

Nu cu tendinţa să primeşti mai mult

Şi vezi să-ţi stăpîneşti dorinţa oarbă

Să ai mai mult decît ce ai avut.

Cînd îţi priveşti făptura în oglindă

Nu te mîndri cu ceea ce prezinţi,

Căci astfel poţi să-aduci asupra ta osînda

Şi prea devreme poţi să-ţi ieşi din minţi.

Şi de cunoşti mai mult astupă-ţi gura

Să nu ţi-o ia pe dinainte limba

Ci dă dovadă de înţelepciune,

Nu de maturitate strîmbă.

Cînd vrei ceva, să-ţi stăpîneşti dorinţa

Şi vezi să-I placă şi lui Dumnezeu;

În caz contrar îţi vei citi sentinţa

Şi vei rămîne doar cu visul tău.

Cînd vrei să-ntorci pentru un rău răsplată,

Nu te grăbi, se-ntoarce înapoi

Şi nu uita că ai în ceruri sus un Tată

Ce nu-şi lasă copiii în nevoi.

                       17.09.2009, 10:40

Rugăciunea “Tatăl nostru”, Ev. după Matei 6:9-13

Rugăciunea “Tatăl  nostru”, Ev. după Matei 6:9-13

Tatăl nostru Cel din ceruri

Fie sfînt Numele Tău,

Împlinească-se voinţa

Fiului lui Dumnezeu.

Vie a Sa Împărăţie

Pe pămînt precum în cer,

Fie ca a Lui domnie

Să Te înalţe Domnul meu.

Pîinea care ne hrăneşte,

Dăne-o nouă zi de zi.

Şi nevoia ne-o împlineşte

Sufletul de ne-a hrăni.

Iartă-ne Te rog păcatul

Care noi l-am săvîrşit.

Tată-ajută-ne pe altul

Să-l iertăm fie ce-o fi.

Şi de rău ne izbăveşte

Cînd ispita ne cuprinde.

Învaţă-ne atunci Părinte

Să strigăm numai la Tine.

Căci a Ta e Împărăţia,

Slava şi puterea ei,

Tot a Ta e veşnicia,

Viitorul, pentru cel

Care-aici Te-a ascultat,

Te-a urmat şi Te-a slăvit,

Tu Isuse pentru veci

Îi vei face fericit. Amin.

Cînd strig la Domnul meu, El mă aude.

Cînd strig la Domnul meu, El mă aude.

Cînd plîng şi toţi în jur m-au părăsit,

Aplec atunci genunchii-n rugăciune,

                                         Sînt fericit!

Cînd sunt rănit şi n-am nici o scăpare,

Cînd totul parcă pare prăpădit,

Atunci îmi vine Domnu’n apărare.

                                         Sînt mîntuit!

Al meu păcat acum nu mă apasă.

Am fost pierdut, dar iată m-a găsit.

Sînt fericit că-n viaţa asta viată,

                                          Am moştenit.

Cînd întristarea rău de tot mă-apasă,

Durerea cînd ‘mi-ncearcă inima,

Eu vin la Domnul care nu mă lasă

                                          Şi El mă mîngîie.

Mi-am pus nădejdea toată-n Domnul meu

Şi cred că totu-i după-a Sa voinţă.

Pe tronul inimii El a urcat că “Eu”,

                                          Sunt nimeni.

Aşa cum sunt un nimeni pe pămînt

Dar pentru El eu sînt copilul Lui,

Şi El e-Acela ce mă face sfînt

                                          Şi liber.

Nu eu trăiesc acum, ci El trăieşte.

Nu merg pe cale eu, ci merge El.

Nu eu muncesc, ci Domnul meu munceşte.

                                          Acesta-I El!

A suferit şi El pe-acest pamînt;

Durere, lacrimi, ură şi batjocuri.

Dar a trecut prin toate, El e sfînt,

                                          Sînt copleşit.

Prin ce doreşti să-ţi aperi cauza?

Prin ce tu crezi că poţi să ai dreptate?

Dar El oricum te iartă şi te-aşteaptă,

                                          Frate …