Străinul din mine

"Cum o mai duci şi spune-mi cum te simţi?"
Chiar vrea să ştie, sau aşa întreabă
Răspund şi eu la fel, aşa în grabă
"O duc şi eu ca toţi.", şi printre dinţi
"Vezi-ţi de drum şi caută-ţi de treabă."

"Ca toţi?! dar în detalii ... vreau mai multe."
O Doamne ce s-a prins de capul meu
Că n-o să-i spun chiar lui cît mi-e de greu
Şi-n gîndul meu îi zic: Hai, du-te!
N-am timp, nici chef şi să vorbesc mi-e greu.

El stă şi-aşteaptă şi parcă-mi citeşte
Tot gîndişorul ce se-nvîrte-n cap.
Of ce să-i spun şi eu, să scap.
Păcatul meu că văd cum iar chiteşte
Să-mi dea încă-o-înterbare drept de cap.

Bun, am să-i zic şi-atuncia lasă
Îl văd eu cum se-ntoarce-ncetişor
Şi tot făcîndu-şi cruci, dă-i la picior
Aşa cum au făcut-o mulţi, la fel mă lasă
Să-l blastăm şi să-i mulţumesc de ajutor.

Încep să-i plîng pe piept şi-l ud cu lacrimi
El stă, ascultă, tace, mă priveşte
Suspină iar şi mă compătimeşte
Şi parcă timpul, locul ar fi sacre
Şi-n faţa lui un om se spovedeşte.

A-mbătrînit sărmanul de cînd mă ascultă
Şi limba a-nghiţit-o de cînd tace
Doar singur şi-a ales, eu n-am ce-i face
De cînd e lumea asta-i vorbă multă
Ascultă dacă vrei sau nu îţi place.

Nu-mi amintesc cît timp se scurse, poate
Un an, vreo zece sau mai mult
Dar eu tot cu străinul cela mut
Cînd plîng, cînd rîd, cînd trec prin toate,
Vorbesc din nou şi singur mă ascult.
                            15.10.2012

Creat perfect!

Cuprins de necuprins şi-ntins pe-ntinsul cerului întins
Visez şi-n visul meu se-ntîmplă tot la fel ca-n vis, am zis
Voi fi perfect şi sub pretext că sunt creat perfect de El
Voi fi ca El, la fel de bun şi blînd, şi drept, şi rău de fel.

Dar sunt infect şi-orice moment ce îl trăiesc sub cerul drept
Mă face să visez mereu şi-n visul meu să fiu corect
Să las ce-i rău, să mă îndrept şi drept să merg pe drumul meu
Aşa cum Ţi-ai dorit Isus: să ajung sus în cerul Tău.

În fel şi chip de felul meu, ateu pe-o parte şi evreu
Mă-mpart în două: bun şi rău, cînd sînt în rai cu Dumnezeu
Şi-apoi cobor-n adînc, adînc şi-n gîndul meu e doar un gînd
Să mă ridic căci iar mă stric şi strig la El din nou plîngînd.

Am zis că blînd voi fi ca El, cu gîndu-n gînd voi fi la fel
Şi treaz să merg cum merge El, să nu mă las mai jos de fel
Orice îmi v-a ieşi în cale care cu mult m-a duce-n vale
Să merg în sus precum Isus cu crucea-n spate, şi-am mai spus

Voi fi mai bun cu toţi ai mei, şi vrei să-ţi spun cum e cu ei?
Nu-ţi voi răspunde cum tu vrei, de-ar trebui ... mor pentru ei
Şi un cuvînt în gînd cu cînt să-l cînt mereu şi pe pămînt
Este Isus al meu Stăpîn, creştin am fost, voi fi şi sînt!

Cum cîntă inima cînd sînt mai fericit, neostenit
Vreau să alerg în ritmul ei ce nu este de pe pămînt
Şi ca un miel sunt bucuros că sunt în turma lui Cristos
De jos m-a scos, frumos pe umăr 'n-siguranţă dus am fost.

Dar fără rost e tot ce spun dacă cînd spun nu spun şi cum
Ar trebui să mergi în cer, îţi cer să mergi pe bunul drum
Să vii la El, Acel ce-n cer îţi cere ce-ai primit din El
Şi doar cu El să mergi pe drum acum, aşa cum a mers El.

Ascultă-mă ce-ţi spun, auzi, şi pune-auzul tău în uz
Nu-ţi astupa urechea-aşa: cum au făcut-o mai mulţi surzi
Şi te implor pe viaţa ta care se scurge-aşa ... păcat
Vino la Cel ce te-a creat: şi bun, şi blînd, şi minunat!
                                           7.10.2012