Într-o seară eram la bucătărie;
pentru că acolo mai des îmi vine cea care mă inspiră, muza. Din obicei am luat
pixul în mînă şi mi-am zis: “Măi, dă să mai scriu ceva că demult nu am scris”.
Era şi sora mea Tanea la bucătărie. Nu aveam idee despre ce aş putea scri şi
atunci i-am zis surioarei să-mi dea o temă.
-
Nu ştiu ce temă să-ţi dau.
-
Gîndeşte-te puţin cam despre ce aş mai putea scri? Şi iarăşi:
-
Nu ştiu. Zic:
-
Stai că-i bună, am găsit eu tema, mulţumesc.
-
Ei, şi ce temă? M-a întrebat ea.
-
Nu ştiu.
-
Păi ai zis că ai găsit tema. – a răspuns ea cam încurcată.
-
Asta şi este tema dragă.
Am rîs împreună de glumă şi am
scris ce n-am ştiut, nu ştiu şi nu pot şti.
O fi devreme sau o fi tîrziu
Nu ştiu, dar ce-am avut de zis, am
spus.
Şi de-mi închipui c-am ştiut cîndva
ceva
Să nu mă crezi, căci nu mă cred nici
eu
Şi ce-am să spun te rog nu asculta.
Ceva legat de ceea ce nu ştiu.
Eram să uit, dar stai că nu-i aşa,
Eu ştiu aceea că nimic nu ştiu.
12.05.2010, 21:20
Комментариев нет:
Отправить комментарий