Plouă iar pe meleagul natal
S-a strîns tot cerul pe-o bucată de pămînt
Cu tot cu norii grei şi plini de
apă
Se pregătise de mult timp, într-un
cuvînt
Vremea-i a ploaie, şi ea stă
să-nceapă.
Şi nu i-a fost uşor cum mi se pare
Să umble-n toată lumea, să adune
Mulţimea cea de ape, după care
Să o răstoarne într-un loc anume.
După mult chin cu fulgere şi tunet
De pe a sale pleoape-nlăcrimate
A început în palme să adune
Strop după strop, pe care să-l împarte,
Puţin cîte puţin, sau cu grămada
Pe unde da stropi mari şi mai lenoşi
Dar vine şi mai toarnă cu găleata
Din cei mai mici, mai repezi şi
fricoşi.
Şi după ce a plîns o vreme-n voie
bună
Şi-a şters lacrima cu-n adînc
suspin
Privind în jos, a încercat să spună
Un “mulţumesc” stîlcit, şi- “o să
mai vin”.
26.07.2010,
12:08:46
Комментариев нет:
Отправить комментарий